on Sep 21st, 2007Timisoara. Plai. Part I.
Intotdeauna cand mi se face dor de Timisoara gasesc un pretext sa dau o fuga sa vad ce mai e nou. De data asta pretexte am avut chiar doua: jazz la Plai si faptul ca S. reprezentant mandru si mai ales unic al portughezilor parteneri culturali ai festivalului avea nevoie de o mana de ajutor.
Si mai interesant a devenit cand, fiind ceva probleme cu si de cazare, am fost anuntata ca voi dormi la “un prieten parasutist, misogin si afurisit”. Care are si doi colegi de apartament.
Aha.
Ok.
Mie intotdeauna mi-a placut sa cunosc oameni noi.
Vajj vajj cu masinuta toata noaptea, 9 ore pana in Timi, Radu a condus brici si e eroul nostru al tuturor, eu fericita ca ma aflu intr-unul dintre putinele momente ale vietii mele in care nu sunt copilot responsabil cu tinerea in alerta a soferului, am dormit intr-o mareata nesimitire pe bancheta din spate.
Dar nu destul.
Ziua 1. Inainte de
Parcat pe Sirianu colt cu Brancoveanu venit Mihai cules Cake cu ochii-n gura si depozitat la prieten parasutist acasa. Pe drum Mihai comentat la batranica pe trecerea de pietoni cu “alo, tanti baba”, Cake hlizit ca nebuna juma de ora dupa. “Tanti baba” iz a very funny statement. Dush. Somn. Cake trezit si dat peste un coleg de apartament, baiat bomboana, facut la ea oua ochiuri si stat la palavre . Plimbat prin centru, mancat inghetata, baut suc la Bierhaus, cunoscut oameni. Super nais. Seara festival Plai la Muzeul Satului, lume, atmosfera. Cunoscut mai multi oameni. Si mai nais.
Ziua 1. La
Festivalul mi-a facut o impresie placuta din primul moment. In primul rand locatia era bestiala, Muzeul Satului, padure, aer curat, gulas. Si apoi atmosfera era foarte misto, lumea multa, voie buna, gulas.
Ok. Gulasul:
Si multi unguri care invarteau in oale. Cine avea rabdare sa stea la coada era rasplatit pe masura. Cake in prima seara nu a avut rabdare si a dat ungurii pe sarbi. Pleskavica mancat stomac mult s-a bucurat.
Erau multe locuri cu multe lucruri de facut si un cort cu jucarii de unde Cake si-a cumparat titirez si ocarina si un loc unde puteai sa iti scanezi figura ca apoi sa fie proiectata pe un panou mare si si…
Nais. Si mi-a placut ca o groaza de lume venise cu bicicleta. De fapt era ca o expozitie de biciclete, atatea bitze fancy-trendy n-am vazut niciodata in Ro (poate maine la adunare sa fie) erau si lowridere si tot tacamul.
Ca Muzica, prima seara mi s-a parut clar cea mai reusita cu Ternipe (cunoscuti si ca tiganii unguri ce canta Muro Shavo), desi am prins numa trei piese sunau excelent, lumea la topaiala chiuiala uhhuhuhu frumos. Apoi Ponty care pe mine m-a rupt desi cunoscatorii spun ca a fost mult mai frumos la Garana de anul trecut cu alt tobosar, in fine nu ma intereseaza eu declar dragoste eterna basistului. Cererea in casatorie vine mai tarziu.
O alt supriza foarte placuta au fost Pentatones din Germania ceva jazz si beaturi electronice, my kind of music si niste visuals-uri foarte faine construite din fetele scanate la instalatia despre care am scris mai sus. In fine dati click aici si sa intelegeti.
La tibetanca nu am putut sta , toata bunavointa dar degerasem.
Ziua 1. Dupa.
Cake dus acasa si cunoscut intr-un final afurisita de gazda, da’ de unde, baiat bomboana, Cake foarte placut stat la palavre pana venit coleg de apartament cu var de la Cluj si vin ars de la Jidvei. Chefuiala, veselie, durere de cap de dimineata, au.
Ziua 2. Inainte de. Cu poze.
Au, au, baietii luat Cake si dus la mall sa manance ciorba. Mall-ul pista bicla fain frumoasa are. Si lata, intelegeti? LATA.
Cake o fabrica a construit. Iar baietii cladirile de birouri.
Rezulta, ati ghicit, mama noastra corporatia te iubim si asa mandri ca tine vrem sa fim!:
VA URMA.
[...] Blog de Timişoara, Tomata cu scufiţă, Cârtiţoiu, Ovi, Richie (I şi II), Claudia, Dora, Cake (I şi II), Florin şi Alina iar eu vă las cu alte stări de la Plai. Trebuie să ne vedem mult mai [...]