on Feb 3rd, 2010Snowboard my ass.
Iaca pozna ca nu s-a intamplat nimic deosebit dupa cum speram eu decat ca am muncit ca apucata, in fiecare zi ma jur ca ma las de corporatie in aceeasi zi imi amintesc ca am de platit chiria. A naibii treaba.
Cert e ca dupa doua saptamani de tras tare ca sa las lucrurile “in ordine” am reusit sa plec si eu in Austria la rupt noada. Si mi-am rupt-o nene nu gluma.
Ca am zis ca ma duc si eu in vacanta numa ca am dat tocmai peste din astia snowboardisti maniaci sefi. La ora 7 trezirea aroaaargh Cake cu ochii carpiti bai voi sunteti nebuni. La 7 juma micu dejun. La 8 plecarea. La 9 pe partie. La 12 pauza de pranz. La 1 inapoi pe partie. Pana la 3 juma. Apoi niste beri la apres schi, cina si schlafen taticu ca a doua zi iar ne dam.
Ca “asa inveti”. Mama nene.
Si adevaru e ca am invatat, primele trei zile lejer la cursuri pe un delusor cadeam pe moale, a patra zi hardcore deadura pe partia de incepatori, a cincea zi voiam sa mor si sa-mi bag pixu in ea de placa, a sasea zi aveam dosul vinetio-albastriu, a saptea zi deja incepusem sa ma distrez si sa vad cat de misto e numa ca a trebuit sa plec. A opta zi puteam sa stau lejer pe o buca. Dupa o saptamana am reusit sa stau oarecum pe amandoua.
Cert e ca e super fain cu placa daca ai rabdare si nervii tari. Eventual si o perna unde trebuie.
pai eu la 5.30 ma scol pt neasemuita vale a prahovei…
Eh, daca ai schimbat doar culoare pe ici pe colo, iar nu si forma, atunci toate-s la locul lor. Ca doar nu te asteptai sa te dai pe zapada de puf, singurica pe toata partia, eventual cu un nene care sa te tina cand aveai chef sa mirosi zapada de-aproape.
Partea cea mai draguta a fost ca dupa toata povestea asta un coleg ungur a plecta si el sa invete cu placa si i-am zis bai vezi ca o sa doara…el lasa ma ca sunt barbat…s-a intors dupa trei zile vaitandu-se