Cakeinmyear

Ce-mi plac mie străinezii ăştia dimineaţa la cafea. Că, evident,avem o maşinărie  undeva pe etaj unde se adună toţi cafegii cu ochii cârpiţi să-şi bea lichidul mult iubit. Şi, evident, când e îngrămădeala mare se mai întâmplă accidente mai pică un pahar pe jos, se mai împrăştie un pliculeţ de zahăr etc.

Băăă şi să-i vedeţi cum stau când se întâmplă din astea. Ca bufniţele holbează ochii la pleaşca aia mare de cafea de pe jos  analizând-o din toate părţile. “E fix în faţa maşinăriei, dacă vreau să-mi fac şi eu cafea calc în ea, dacă vin din stânga calc în ea, dacă vin din dreapta tot în ea calc.”

Şi se formează aşa o coada mare ca pe vremuri la alimentara şi se uită toţi la pata aia de cafea poate, poate dispare. Eventual dacă amărâtul care a făcut boacăna se apucă şi şterge, se uită toţi la el cu cănile în mână. Tot aşa cuminţi la coadă ca în lumea civilizată.

Băăă nu ştiu alţii cum sunt dar la mine la Zoo în Bukale am învăţat că dacă vreau să merg pe trotuar şi e rahat pe jos ori îl dau la o parte, ori îl sar ori calc în el. Căci oricât te-ai uita la el, căcatul nu dispare.

Tags: Irlanda, Sunt din Est si imi place

Povesteam cu o prietenă bulgăroaică despre est şi vest, noi şi ei, Balcicul şi Vama Giurgiu şi îmi spunea că ea nu s-ar mai întoarce acasă pentru că sunt mult prea mulţi oameni care ascultă “chalga”. Ei bine, în caz că mai aveţi îndoieli, “chalga” asta nu este altceva decât maneaua bulgărească, muzică la fel de îndragită la ei ca şi la noi, la sârbi, machidoni şi orice alte neamuri din imprejurimi. “Investigând” puţin situaţia am descoperit că manelele bulgăreşti nu sunt cu absolut nimic deosebite de ale noastre: aceleaşi vechi poveşti despre bani, duşmani, merţane şi gipane, aceleaşi ritmuri ţigano-turco-bulgaro-balcano, aceleaşi femei vopsite senzual cu sclipici în decolteu.

Diferenţa însă e că bulgarii nu aruncă cu bani ci cu.. şerveţele. Serios. Cică ultimul trend în ţara vecină  este să cumperi o bax de hârtie de şters la nas de la supermarket apoi te îmbraci frumos la costum Armani (tu) şi la mini cu Svarovschi (ea) şi te duci în club de chalga. Unde când se încinge atmosfera şi guristu le zice mai cu foc scoţi neică baxu şi arunci  peste el şerveţele.

Acuma nu ştiu dacă maneleştii bulgari sunt mai săraci sau pur şi simplu mai economi cert e că asta cu şerveţelele a devenit un adevărat fenomen ajugând până în curte la BBC, unde, ca toţi străinii fascinaţi de exoticul est european, au scos şi un reportaj:

http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/8522006.stm

Deci pe lângă faptul că aruncă cu serveţele mai apar şi la BBC. Pai să nu moară, mă, dujmanii dă invidie??

Tags: Râd, Romania, Sunt din Est si imi place

Iaca pozna ca nu s-a intamplat nimic deosebit dupa cum speram eu decat ca am muncit ca apucata, in fiecare zi ma jur ca ma las de corporatie in aceeasi zi imi amintesc ca am de platit chiria. A naibii treaba.

Cert e ca dupa doua saptamani de tras tare ca sa las lucrurile “in ordine” am reusit sa plec si eu in Austria la rupt noada. Si mi-am rupt-o nene nu gluma.

Ca am zis ca ma duc si eu in vacanta numa ca am dat tocmai peste din astia snowboardisti maniaci sefi. La ora 7 trezirea aroaaargh Cake cu ochii carpiti bai voi sunteti nebuni. La 7 juma micu dejun. La 8 plecarea. La 9 pe partie. La 12 pauza de pranz. La 1 inapoi pe partie. Pana la 3 juma. Apoi niste beri la apres schi, cina si schlafen taticu ca a doua zi iar ne dam.

Ca “asa inveti”. Mama nene.

Si adevaru e ca am invatat, primele trei zile lejer la cursuri pe un delusor cadeam pe moale, a patra zi hardcore deadura pe partia de incepatori, a cincea zi voiam sa mor si sa-mi bag pixu in ea de placa, a sasea zi aveam dosul vinetio-albastriu, a saptea zi deja incepusem sa ma distrez si sa vad cat de misto e numa ca a trebuit sa plec. A opta zi puteam sa stau lejer pe o buca. Dupa o saptamana am reusit sa stau oarecum pe amandoua.

Cert e ca e super fain cu placa daca ai rabdare si nervii tari. Eventual si o perna unde trebuie.

Hai cu la multi ani sa ne auzim fericiti in noul an poate postez si eu mai des etc

A fost fain de Sarbatori am fost acasa si am mancat porc pana am crapat, mi-era un dor de porc si slanine si soric de nu va pot povesti.

De Anul Nou am fost in Barcelona la catalan (mai tineti minte catalanul de locuia cu mine in apartamentul 7) si am mancat si acolo salam spaniol pana am crapat. Fain rau la Barcelona si cald si vin dulce, am ajuns la o petrecere undeva la mama dracu langa o uzina si niste iahturi. Si cu iahturile veneau si niste rusi, mai precis unul cu camasa roz si muschi care bea vodca ii dadea foc si o stingea cu caviar. Si dup-aia ii dadea una lu gagica-sa asa ca rusul si gagica-sa se hlizea asa ca rusoaica blonda si buna (rrau) care isi iubeste barbatul. Si dup-aia faceau show erotic sa le arate la fraieri ce tari si smecheri sunt ei. Si eu ma bucuram ca m-am nascut in Bucuresti, Romania ca decat cu “davai” mai bine cu “frate, gen”.

In fine in Dublin a nins pentru a doua oara intr-o mie de ani si a murit din nou tot, nu ca ar fi zapada dar e frig si un pic de ghetus si nu merg nici taxiurile ca n-au cauciucuri de iarna sau sare si nici de unde sa si le procure. La bicla mea fara frane nici nu ma gandesc sa o scot, as mai avea una de imprumut in garaj mountain bike fain frumos dar desteptu a plecat cu cheia de la lacat asa ca poate ii fac numa o poza. Asa ca azi numa stau in casa si-mi sparg banii pe concerte dupa cum urmeaza: Wolfmother, Talib Kweli, Brother Ali si Green Day si ma gandesc cu drag ca in doua saptamani imi voi rupe noada in muntii Austriei incercand sa fiu cul si sa ma dau cu placa.

Asta evident daca nu se intampla altceva pana atunci ceea ce e foarte posibil.

Hai La Multi Ani sa fim sanatosi

Tags: Anu Nou, Bananaiala

Chiar daca sunt peste mari si tari nu inseamna ca ascult mai putina muzica

Leftfield & Roots Manuva. Foarte tare clipul.

Apropo de România şi de ţiganii lui Borat. Ştiţi cum e la noi mai aruncă ăştia cu pietre în tren sau în maşini când treci pe lângă satele lor.

Ei bine aici ţiganii irlandezi (aşa numiţii “travellers” – îi potretizează Brad Pitt în “Snatch”), ne-au atacat maşina cu un tir de balegă în centrul Limerick-ului.

Eu, român cu obrazul gros, mă distram colosal, şoferul, german sadea plin de draci şi de corectitudine dă-i să se ducă după ei să-i alerge. Evident dracu i-a prins.

Tags: Irlanda, Romania

N-am carnet si masinile pentru mine sunt de doua feluri “frumoase” si “urate”, prin urmare nu aveam habar ca aia de la Top Gear au filmat in Romania. Dar asa de bine m-au nimerit duminica seara cand, pe o ploaie din aia clasic irlandeza adica de rahat, frunzaream in depresie televizorul si pac! ii vad pe englezi ca se dau cu masinile prin Bucuresti. Asa se umflase pipota in mine si imi trecusera toate necazurile de nu pot sa va povestesc…

Acu, mai ales de la partea cu Transfagarasanul, au sarit toti strainezii pe mine. Ca uau ce tare, uau ce spectaculos, cand ne iei in Romania, ca nu stiam ca e asa interesant ca etc etc etc

Numa romanii nene catraniti..ca a zis de tigani, ca a zis de Borat, ca a aratat drumurile proaste ca nu stiu ce.

In viata mea nu am vazut o natie atat de dornica sa-si dea singura cu tesla-n coaie. Nici nu stiu daca am folosit expresia bine dar imi place cum suna.  Serios.  Parca ati fi toti calugari din aia care sunt fericiti numai cand primesc bice pe spate. Ma, cand se chinuie omul sa iti explice ca nu esti chiar atat de cacat tu de ce trebuie neaparat sa incerci sa-l convingi ca esti??

Tags: Romania, top gear

Dupa cum am mai povestit unul dintre lucrurile care nu-mi plac in Republica Irlanda (pe langa ploaie, vant, baruri inchise la 2, bere scumpa  etc) este ca lumea vine si pleaca mai ceva ca la gara. Pentru ca nimeni, nici macar un irlandez, nu sta aici pentru totdeauna…evident din motivele deja enumerate.

Partea buna este ca strainezul, ca orice vestic care se respecta, atunci cand schimba tara, nu cara dupa el toate rahaturile adunate pe parcursul unor ani intr-o casa ci le vinde, le arunca, sau in de cele mai multe ori le da de pomana.

Iar Cake, ca tiganul, este acolo sa le culeaga.

Pe parcursul a un an si jumatate de locuit in Irlanda am reusit sa strang, sau cum ar zice romanul sa “fac rost”, de la diversi prieteni sau colegi care s-au mutat urmatoarele:

- un birou

- doua dulapuri pentru carti

- doua dulapioare pentru pantofi

- un televizor

- un ipod

- un DVD player

- un playstation cu multe jocuri pe langa

- doua sezlonguri pentru terasa

- un router wireless

- un gratar

- o oglinda

- carti, dvd-uri, discuri, telefoane etc.

Si in curand niste boxe si o consola din aia de mixat pentru DJ, nu stiu ce o sa fac cu ea dar eu o iau frate ca ie cool. Plus ca daca nu ajunge la mine ajunge la gunoi si e pacat.

In fine dar nu despre consola lu peste voiam sa vorbesc.

Ci despre faptul ca dat fiind ca nu mai am bicicleta, evident am “facut rost” de alta de la un prieten care pleaca. Numa ca bicla asta noua, ma rog veche, e ceva ce eu nu am mai folosit pana acum. Se numeste bicicleta de oras. Sau in limbaj mai undeground asa, bicicleta lu tataia.

Bai si se uita Cake cea obisnuita cu mountain bike-uri de fitze la bicicleta lu tataia, din aia cu cos si lant care face zdranga zdranga si cu claxon care face cling cling. Si claxonul, va jur, e roz. Si are niste trandafiri desenati pe el. Si mai mai sa pic ca asta nu are cauciucuri din alea groase, si mai mai sa pedalez in gol ca asta nu are 7 viteze, si mai mai sa-mi rup gatul ca asta nu are pedale din alea cu nu-sh ce zimti si iti aluneca picioarele.

Dar uite asa scart scart, zdrang zdrang, cling cling, catinel in trei viteze m-am obisnuit si cu asta si mandria mea si-a luat o super palma peste ceafa. Ca bicla asta merge mai bine prin oras, si nu ti-e mila de ea cand o faci prastie prin gropi, si nu-ti mai sare lantul intr-a cincea, si merge mai usor la deal, si ai si cos sa pui o cumparatura in el, si poti sa pui si o fusta ca nu te agati. Plus ca pe langa faptul ca a venit gratis si ai salvat-o de la rugina, este atat de comuna ca sigur nu ti-o fura nimeni.

Bai voi aia care mi-ati furat bicicleta din garaj vedeti ca atunci cand schimbati in a cincea s-ar putea sa va sara lantul

vai de curu vostru de irlandezi ati ajuns sa furati de la romani.

Vineri seara am iesit. La club si noi ca fetili sa-l vedem pe DJ Yoda. Daca nu stiti cine e DJ Yoda va spui eu: un nene din asta care e si VJ si DJ adica mixeaza si sunete si video si e unreal ce combinatii poate sa faca de la Metallica la Jackson 5 de la filme western la Guitar Hero si X-Factor.

In fine nu asta e important, Dj Yoda a fost mega, il recomand cu caldura, si de asemenea am vazut Kormac’s Big Band, Kormac fiind un DJ a la Bodytonic (label irlandez care promoveaza muzica “da calitate”) DJ care printre altele mixeaza swing. Asa ca omul s-a gandit sa aduca pe scena 5 fermecati imbracati ca gangsterii, 1 la baterie, 1 la contrabas si 3 la vocalize si fermecatii respectivi pe langa faptul ca faceau vocalize mai aveau si dans din ala la sincron cu palariile, distractie maxima, recunosc ca a iesit foarte dragut. Si contrabasistul era misto rau.

In fine dar nu despre asta era vorba.

Vorba era ca eu nu mai iesisem de ceva vreme la club si uitasem ca femeile in tara asta ies la club imbracate ca la bal sau ca la trotuar (depinde unde de uiti) cu rochie de seara sau mini maxim si sandale toc cui la 0 grade. Dar ca blondina din seara cu DJ Yoda nu am mai vazut, o rochie mega super scurta si asa de mulata ca pocnea si cu rujul intre tzatze.

Pe bune.

Avea un decolteu cu dantele si din dantele ii iesea rujul, gagi, sa mor, n-ai si tu o poseta, un buzunar ceva? O cizma tapetata cu svarovschi? Sau macar bani sa bagi niste silicoane, sa fie tzatza mai mare decat rujul nu rujul decat tzatza.

Din cate am inteles femeile aici fac la fel si cu mobilul si trebuie sa recunosc ca sunt foarte mult sub pipitele din Romania. Macar ale noastre daca nu au poseta pentru ruj gasesc un fraier sa il care.

Tags: Irlanda, La baut